marți, 23 decembrie 2008

Fetele dubioase din spatele usilor...colindatorii

Era prea pacat sa treaca sarbatorile de Craciun si sa nu vorbesc despre acest obicei, aceasta traditie...colindul. In perioada asta omu se gandeste cum sa mai face ceva bani, de un caltabos ceva si se duce la colindat...super ideea. Eu imi expun parerea mea formata intre peretii caldurosi ai casei: daca ai sonerie ti-o epuizeaza, iar dar nu, iti fac damburi in usa, bineinteles ca ti-ai dat seama ca sunt colindatorii. Acestia au mai multe metode, unele sunt atat de secrete incat nu m-a interesat sa le aflu, eu zic ce stiu si ce observa ca si proprietar de usa. Spiritele craciunului intruchipate ori incep sa-ti cante dinainte la usa, sperand ca vei aprecia scurtul refren dintr-un colind si le vei face cunostinta cu ronii mosului. Ideea mi se pare de-a dreptul cretina, nu e gandita, ea e doar aplicata an dupa an. Cum sa incepi sa canti la usa la unu care nici nu stii daca iti deschide (in cazu asta e risipa de energie si descurajare maaaare), care nici nu stii daca te primeste...asa cum vrei tu(poate omul a avut o zi grea si se descarca pe nevinovatii colindatori), sau poate chiar nu e acasa. Alti colindatori aplica metoda suna pana il scoti din casa...eventual iti deschide ca sa te refuze personal. Cel mai frumos colind cred ca poti sa-l auzi undeva pe la tara, unde sper si probabil s-au pastrat mai pure, mai neslefuite sarbatorile de iarna.

vineri, 19 decembrie 2008

La la la

Si cum emotia primei ninsori a trecut de ceva vreme, am zis sa mai schimb subiectul cu ceva de la tv. Ce nu suport eu la tv, dar vad tot mai des sunt corurile de copii, bine sa nu se inteleaga ca am ceva cu adorabilii copilasi...deci corurile in general. Acum sa-mi argumentez parerea, corurile astea fac playback, da mereu mereu, personal cred ca e usor sa ajungi intr-un cor desta ca nici voce nu trebuie sa ai. Probabil sunt cativa corinsti cu voce buna, iar restu' sunt de umplutura, important e sa fie cat mai multi. Uite asa ajung si copilasi care debia ganguresc intr-un cor. Majoritatea spun ca nu sunt conditii intr-o emisiune televizata (sau tot ce tine de latura comuna dintre tv si cor), eu zic ca e mai prost cand stiu ca 20-30 etc de oameni se prefac...mimeaza, boring si schimb. Cred ca singurii care se uita la emisiuni in care canta un cor sunt parintii respectivelor talente, si oamenii surzi care sa bucura ca vad...ca au si ce vedea la un cor, numeric vorbind. In rest oamenilor care apartin de un cor si au si voce in dotare numai de bine si sanatate!

duminică, 14 decembrie 2008

Emotia primei ninsori


El, un fulg micut, coboara timid si vesel alaturi de fratii lui. Firav pluteste pe aripile vazduhului, pana jos. Aici e asteptat de toata natura, aluneca si imbratiseaza pamantul, cata iubire...cata pasiune intr-o cantitate atat de mica. Prima data este cel mai greu...sa gaseasca drumul, sa se adapteze, sa reziste razelor, ca mai apoi sa fie asteptat de alti frati pe covorul alb. Acest mic fulgusor atat de gingas completeaza Spiritul Craciunului , fara el totul ar fi mai diferit, mai realist si monoton. Cand ninge prima data eu resimt o senzatie puternica de liniste, o implinire, puritatea ninsorii nu poate curata pesimismul si problemele oamenilor de prima data, de aceea micutul fulg cristalin e perseverent, el vine si iar vine pana cand zapada acopera totul. Nimeni nu se asteapta de la ceva micut sa schimbe griul din sufletele oamenilor, trebuie sa fie ceva maret ca sa faca una ca asta, nici pe departe. Nu o sa poata o reducere, cativa bani in plus sau alte bunuri materiale sa schimbe tristetea acumulata de-a lungul anului (o amelioreaza si nimic mai mult), ci doar caldura si dragostea familiei in ajunul unei sarbatri in pragul careia ar trebui sa fim...nu neaparat mai buni, dar macar mai optimisti si iubitori.

miercuri, 10 decembrie 2008

Oameni cu interes

Oamenii cu interes la care vreau sa fac referire sunt, de aceasta data, profesorii. Am mai dezbatut subiectul profesori pe acest blog, dar acum vreau sa ma refer la un aspect diferit care este intalnit in licee. Imi este dat sa vad oameni, caci nu cred ca se pot numi profesori doar daca vin la scoala si isi iau salariul, care nu au absolvit o scoala de pedagogie (cateva cursuri acolo). De exemplul acei profesori ingineri din liceele tehnice care sunt dupa cum le spune si mareata titulatura ingineri, doar atat. Ca sa fii un profesor adevarat trebuie, din punctul meu de vedere, sa te faci inteles...adica elevii aia care stau 7 ore la scoala sa priceapa ceva din si asa prea incarcata materie/programa. Probabil acesti oameni s-au trezit ca nu ii mai multumeste salariul de inginer si au zis ei in mintea lor..."cum sa-mi maresc eu leafa usor si frumos?" varianta de la catedra fiind cea mai atractiva. Nu vreau sa se inteleaga ca am ceva cu inginerii, dar totusi as dori sa nu se amestece meseriile doar pentru un salar' la mijloc. Dupa ce respectivul isi face cursul de pedagogie, din care banuiesc ca mai poate invata ceva util, poate sa aiba un atuu in relatia profesor-elev. Dar pana atunci o diploma o poti cumpara (sau nu) relativ usor continandu-ti activitatea in invatamant. In asteptarea respectarii acestor doleante intalnim oameni cu interes (material), care se folosesc de un limbaj nepotrivit si de o atitudine necorespunzatoare.

marți, 9 decembrie 2008

Despre cadouri in general

Asa cum spune si titlul articolului o sa va vorbesc despre placerea de a darui un cadou, pe care sigur ati resimtito cu totii. Din opinia mea asta e unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, nu prea e o datina in adevaratul sens, dar se practica mai peste tot. Cadourile poti sa le primesti de la altii si asa cum se mai poarta acum sa-ti faci cadouri singur, alea care ti le faci tu tie te fac foarte fericit pentru ca cine altcineva decat tine sa stie ce-ti doresti; era si culmea sa zici "vai ce cadou penal mi-am luat, cum sa faci chiar tu greseala asta?". De obicei oamenii se bucura cand primesc ceva, mai ales in timpurile astea cand nu ai timp, nu ai bani (e la moda ca e criza) si esti inconjurat de egoisti, in general oameni carora nu le pasa. Si uite de asta e bine sa ai familie si sa te mai intelegi cu ea ca de altfel prieteniile nu-s sigure. Cand oferi darul trebuie sa imortalizezi fata fericitului (depinde de caz) viitor posesor al economiilor tale transformate bineinteles intr-un cado'. Oricum nu cred ca esti capabil sa-ti dai seama daca e multumit sau nu de ce i-ai dat, crezand ca daca acel obiect te-a facut sa-l cumperi o sa fie neaparat placut de primitor. Se mai spune ca la acea atentie venita din suflet (magazin mai bine zis), nu e important pretul, acum hai sa fim seriosi normal ca pretu' primeaza dar cine o recunoaste si in plus de fata cu tine. Sa zicem ca tu organizezi o petrecere cu o anumita ocazie implicand in aceasta mult timp, multa imaginatie si niste bani la care tot asa, sa presupunem ca, petrecaretul trebuie sa aduca acel "ceva". Totul e ok, pana dupa petrecere cand vezi ce cadouri nepotrivite si de 2 lei ai primit (si dupa incepi sa te lipsesti de la organizarea de petreceri de tot felul pentru ca iti dai seama ca iesi in minus, this is reality). Sper ca asta sa fie un caz izolat, cu care te intalnesti de cat mai putine ori pe an. Oricum nu aveti incotro si trebuie sa va multumiti cu orice cadou ati primi, bucurandu-va ca s-a gandit cineva la tine. Sfatul meu e sa faci tu cadouri neasteptand nimic pentru ca ceea ce o sa vezi pe chipul persoanelor dragi va fi mai mult decat un simplu dar.

Ciudatenii amuzante

Top 8 Locatii cu denumiri ciudate

1. Lacul Cacacioasa - aflat la marginea munincipiului Ramnicu Valcea
Lacul are aceasta denumire pentru ca, cu catva timp in urma in acest loc se deversau dejectiile provenite din oras.
2. Madulari
3. Cracii Doamnei
4. Satul Pascoaia
5. Satul Cucoii
6. Dealul Bucii
7. Muereasca
8. Milcoiu

luni, 8 decembrie 2008

Lenea


Cred ca nu este loc unde sa nu o intalnesti sau sa nu vezi victime ale ei. Sunt de parere ca ea e in tine si vrea mereu sa ia controlul, dar ca un paradox munceste pentru asta, tocmai ea...hai ca la asta chiar ca nu te asteptai. Datorita ei te lipsesti de activitati placute cum ar fi cititul, un hobiu, da, insusi ea, ce? nu-ti vine sa crezi? mai bine du-te si multumeste-i. Ea poate fi o scuza buna, dar pe care nimeni nu o recunoaste. Lenea ar putea sa fie un bun prim-ministru, este atat de populara incat te poate face sa o "votezi" in fiecare zi. Dar acest indvid numit lene are si o mare suparare...mereu cand se chinuie sa isi castige cati mai multi adepti, acestia nu o folosesc drept scuza, utilizand mai degraba "mi-a fost rau", "nu m-am simtit prea bine", sau binecunoscuta expresie "nu am avut timp". Trista meserie...ea niciodata nu culege laurii victoriei respectiv capitularii tale, dar totusi este perseverenta. Si in loc sa rostesti strigatul "...lupta pentru noi!!!...lupta pentru noi!!!", eu te sfatuiesc mai bine sa te bazezi pe un motto de genul "lupt pentru mine!". In final vreau sa spun o sintagma in care ne regasim cu totii uneori, unii mai mult, iar altii mai putin: "lene e sinucidere blanda".

luni, 1 decembrie 2008

O lacrima tricolora


Azi e 1 decembrie si e un sentiment special pentru Romania. Nu o sa pun un text gen "copy-paste", pentru ca nu isi are rostul pe blogul meu, in fond puteti sa cititi de pe alte pagini aceste informatii. Ce vreau eu sa spun este cat ar trebui sa insemne ziua asta pentru noi. 1 decembrie trebuie sa-l ai in suflet, sa retraiesti toate bataliile pe care l-au purtat stramosii nostri. Bine, deci sa nu ne indepartam prea mult, desi azi poti sa simti si tu ce au simtit soldatii si mai simt inca. Pentru multi ziua asta nu mai e ceva asa cool, "frate azi e 1 decembrie" la care poti sa primesti o replica seaca "ok dude". Toti politicienii astia care se dau a fi pentru tara si mai mult care ne reprezinta, pentru ei auzul cantecului "Treceti batalioane romane Carpatii" ramane la stadiul "un cantec pe care il aud din an in an"...astia sunt oameni nedemni de a fi numiti romani. As vrea sa ma refer si la militarii plecati prin alte tari, ei poate resimt cel mai bine senzatia de a fi roman, pentru ca acolo e pusa o viata in joc, si culmea e tocmai a lor. Mereu am fost facinat de munca si devotamentul acestor oameni, ei isi lasa familiile acasa, prietenii, si se duc acolo pentru altii, pentru a ajuta, pentru bani...fiecare are un scop cand pleca acolo. Alta faza e daca te intorci pe picioarele tale sau la pachet si ce multumire au pentru fapta lor? ei puteau sa ramana acasa. Noi mai spunem ca un politician ne reprezinta? ne-a reprezentat vreodata? parerea mea e ca voi soldati de peste tot care va luptati cu mult curaj si va depasiti conditiia fizica si psihica, voi sunteti demni de admiratia mea, a noastra. De ce toti vorbesc de bine doar acum de tara si pana mai ieri numai vorbe rele? de ce cineva se poarta mai frumos de ziua ta si nu tot timpul? de ce iubim unele lucruri doar la inceput? Lacrima tricolora trebuie sa curga doar pe obrazul adevaratilor romani. La Multi Ani Romania!